26 martie 2025, ora 09:33

Procurorii vor solicita arest preventiv în privința bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Într-un comunicat, Centrul Național Anticorupție (CNA) menționează că aceasta a fost reținută pe Aeroportul Chișinău într-o cauză penală privind gestionarea ilegală a fondurilor electorale din 2023. 

În aceeași cauză sunt investigate acțiunile viceprimarei de Orhei, Anastasia Țurcan, la care ieri au fost efectuate percheziții.

Potrivit datelor urmăririi penale, bașcana ar fi instigat și organizat prin trezorierul său, acum viceprimar la Orhei, falsificarea unor documente. Acestea conțineau informații neautentice privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral, documente care confirmau sursa de proveniență a mijloacelor financiare la o instituție financiară din țară și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. 

Astfel, contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu 370.000 de lei din surse interzise de lege. Banii au fost utilizați ulterior pentru achiziționarea de bunuri și plata unor taxe și servicii legate de campania electorală.

Bănuita a fost reținută pentru 72 de ore și se află în custodia CNA. În următoarele ore, procurorii urmează s-o pună sub învinuire și să ceară arest preventiv în privința acesteia. 

TV8.md amintește că Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie, pe Aeroportul Chișinău, în timp ce voia să părăsească țara. Poliția de Frontieră a menționat că aceasta figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn, o notificare sau avertizare ce indică că persoana este sub observație sau are o restricție legată de lege. 

La scurt timp, într-o postare pe Vkontakte, fugarul Ilan Șor a catalogat reținerea guvernatoarei drept o fărădelege și o persecuție. 

Reținerea a avut loc în aceeași zi în care procurorii anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul Evgheniei Guțul și a unei secretare din cadrul Oficiului Central al fostului Partid Politic „Șor”. În continuare urmează să fie examinate probele apărării. Dosarul în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan, fostă secretară a partidului Șor, scos în afara legii, sunt cercetate pentru că ar fi acceptat bani de la grupul criminal Șor, a ajuns pe masa judecătorilor la sfârșitul lunii aprilie 2024. Cele două inculpate se declară nevinovate. 

Tot ieri, au fost desfășurate percheziții la un viceprimar din Orhei, într-o cauză penală pentru încălcarea modului de gestionare a fondurilor electorale, finanțarea ilegală a concurenților electorali, precum și pentru falsul de documente și declarații. Am încercat să obținem o reacție de la viceprimar, însă la Primăria Orhei ni s-a spus că Anastasia Țurcan nu este pe loc și că nu putem lua legătura cu ea.

27 iunie 2025, ora 19:10

Parlamentul a aprobat în primă lectură o inițiativă legislativă care vizează Codul Audiovizualului din Moldova. Proiectul propune consolidarea independenței media și protecția interesului public. Documentul a fost susținut de 55 de deputați PAS, dar a fost criticat de opoziție.

Potrivit unui comunicat al Legislativului, modificările propuse urmăresc o armonizare mai eficientă a Codului serviciilor media audiovizuale cu prevederile Directivei (UE) 2018/1808 privind serviciile mass-media audiovizuale, precum și punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Uniunea Europeană în cadrul rapoartelor privind pachetul de extindere pentru Republica Moldova.

Astfel, proiectul propune introducerea unor noțiuni noi în Codul serviciilor media audiovizuale: „decizie editorială”, „durată programată” sau „măsurarea audienței”, și vine cu precizări suplimentare pentru concepte deja existente, cum ar fi dezinformarea, discursul instigator la ură și comunicarea comercială audiovizuală.

„De ce nu a fost prevăzută în document o delimitare clară a competențelor Consiliului Audiovizualului în ceea ce privește interpretarea conceptului de ‘dezinformare’, în condițiile în care Comisia de la Veneția recomandă implicarea unui mecanism independent de autoreglementare”, a obiectat deputata BCS, Elena Beleacova.

„Atunci când discutăm lucruri esențiale despre securitatea statului, unii dintre noi nu ne putem abține de la a folosi un element sau altul pentru discursuri politice. Problema nu e doar în acest cuvânt, problema mare e ceea ce înseamnă acum manipularea și interferența informațiilor străine”, a replicat deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Modificările propuse mai vizează  și reformarea procesului de desemnare a directorului general și a membrilor Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media, precum și a membrilor Consiliului Audiovizualului, prin implicarea mai largă a societății civile.

Un nou capitol urmează să reglementeze platformele de partajare a materialelor video, impunând măsuri pentru protejarea minorilor și a publicului de conținut nociv, violent sau care incită la ură ori promovează infracțiuni penale, conform Codului Penal.

Proiectul prevede și obligativitatea publicării rapoartelor anuale privind proprietatea și finanțarea furnizorilor media, precum și notificarea Consiliului Audiovizualului despre schimbările de proprietate. Totodată, furnizorul public național va putea crea studiouri teritoriale pentru a produce și difuza conținut local sau regional.

„Azi am auzit așa o dorință mare să aveți un spațiu mediatic corect, eu mi-am făcut concluzia că doriți un spațiu mediatic comod. Și chiar azi am auzit multe falsuri, despre această dezinformare, după care înțeleg că va fi și cenzură”, a declarat deputata BCS, Inga Sibova.

„Cenzură este când moare o Ana Politkovskaia, cenzură este când moare un Navalnîi, cenzură este când copiii care ridică foi albe sunt băgați la închisoare. Asta este cenzură. În Republica Moldova noi putem spune orice”, a răspuns Nicolaescu-Onofrei.

Proiectul urmează a fi examinat și în a doua lectură de Parlament.