25 martie 2025, ora 11:06

Percheziții la Primăria Orhei. Un viceprimar al municipiului este cercetat într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Persoana urmează a fi audiată în calitate de bănuit.

Conform unui comunicat al Centrului Național Anticorupție (CNA), cauza penală a fost inițiată pentru încălcarea modului de gestionare a fondurilor electorale, finanțarea ilegală a concurenților electorali, precum și pentru falsul de documente și declarații. Încălcările ar fi avut loc în campania electorală din anul 2023, pe când funcționarul deținea funcția de trezorier desemnat.

Suspectul ar fi elaborat mai multe formulare, în care ar fi introdus date false privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral. Ulterior, acestea ar fi fost semnate și prezentate ca autentice, atât la o instituție financiară din țară, cât și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. 

Prin această metodă, contul bancar al concurentului electoral ar fi fost suplinit cu mijloace financiare ilegale în sumă de 370 de mii de lei. Apoi, banii ar fi fost utilizați pentru cumpărarea unor bunuri și pentru achitarea unor taxe și servicii necesare campaniei electorale.

Am încercat să obținem o reacție de la viceprimară, însă la primăria din Orhei ni s-a spus doar că Anastasia Țurcan nu este pe loc și că nu putem lua legătura cu ea.

10 iunie 2025, ora 11:45

Stabilirea unor termene-limită concrete pentru integrarea Moldovei în UE nu este o idee înțeleaptă. Cel puțin asta consideră comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, oficialul a lăudat eforturile Chișinăului, dar a subliniat că drumul european cere pași calculați și reforme profunde.

„Cred că trebuie să abordăm acest proces pas cu pas. Știu că există multă ambiție din partea guvernului Republicii Moldova, dar și în cadrul Uniunii Europene, pentru că recunoaștem eforturile enorme care au fost făcute. Recunoaștem, de asemenea, progresele realizate și vom lucra mână în mână cu autoritățile de aici pentru a aborda problemele rămase. Însă, acesta este un proces formal și, în cele din urmă, un proces politic, așa că nu cred că este înțelept să stabilim termene-limită concrete”, a declarat Michael McGrath.

Chiar dacă autoritățile moldovene își propun să închidă capitolele de negociere până în 2027-2028, comisarul european subliniază importanța unei integrări solide și conforme cu standardele europene:

„Împărtășim ambiția autorităților moldovene de a parcurge procesul cât mai rapid posibil. În același timp, este esențial să facem lucrurile corect, pentru că, odată ce Moldova devine membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, știu că își va dori să fie pe deplin integrată, să fie perfect aliniată la toate legile, standardele și sistemele europene, iar această muncă trebuie făcută din timp – ceea ce, cred eu, va ușura lucrurile pentru toate părțile implicate”.

Întrebat care sunt cele trei priorități-cheie pentru ca Republica Moldova să devină stat membru UE, comisarul a indicat justiția, statul de drept și lupta împotriva corupției.

„Uitați, toate lucrurile sunt importante în cadrul diferitelor clustere care trebuie finalizate. În cele din urmă, propria mea arie de responsabilitate este justiția, statul de drept, lupta împotriva corupției și integritatea democratică. Așadar, ne vom concentra în mod special pe foaia de parcurs pentru statul de drept”.

Comisarul a menționat că acest cluster este „cheia finalizării întregului proces”, subliniind importanța reformelor:

„Procesul începe cu acest cluster, dar se și încheie cu el. Așadar, temele despre care am discutat – reformele din justiție, combaterea corupției și asigurarea unui sistem pe deplin funcțional, care să corespundă standardelor europene – reprezintă zona asupra căreia mă voi concentra în perioada rămasă a negocierilor”.

În ceea ce privește regiunea transnistreană, Michael McGrath afirmă că situația va fi analizată atent în contextul procesului de aderare:

„Toate acestea vor fi luate în considerare ca parte a procesului de aderare și în legătură cu regiunea transnistreană. Va fi nevoie să existe un plan pe termen lung pentru abordarea acestei probleme, dar este una care, știu, este analizată foarte atent de guvernul de aici și, bineînțeles, va fi discutată ca parte a procesului de aderare la momentul potrivit”.

TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.